Înlocuirea propulsiei conven?ionale (bazat? pe motoare cu ardere intern? alimentate cu carburan?i petrolieri) cu propulsia alternativ? nepoluant? a evoluat de la stadiul ”dac? se va întâmpla” la ”când se va întâmpla”. Adic? e doar o problem? de timp pân? când ma?inile nepoluante vor deveni populare – dar care sunt factorii ?i problemele care întârzie aceast? transformare a peisajului auto?

Întrebare la care încearc? s? dea r?spunsul lucrarea realizat? de trei speciali?ti: Oliver Gröger, din partea Volkswagen AG (de?ine mai multe patente pentru baterii, în principal pentru litiu-sulf); Hubert A. Gaisteger, de la Universitatea Tehnic? din Munchen; Jens-Peter Suchsland, de la compania SolviCore GmbH (implicat? în cercetarea ?i dezvoltarea solu?iilor de tip fuel cell cu hidrogen).

Ce presupune obiectivul UE (emisii CO2 de 95 g/km)

Pân? în 2020, Uniunea European? vrea s? impun? o limit? maxim? a emisiilor de CO2 de 95 g/km (este vorba despre valoarea medie a vehiculelor noi vândute anual pe plan european). Conform celor trei speciali?ti, acest obiectiv nu este realizabil decât dac? se apeleaz? la sisteme de propulsie electric? în combina?ie cu generalizarea solu?iilor de ob?inere a energiei din surse regenerabile (cum ar fi energia eolian? sau solar?, tehnologiile cele mai populare momentan).

Deocamdat?, vehiculele bazate pe tehnologia fuel cell cu hidrogen nu sunt fezabile pentru atingerea acestui obiectiv de 95 g/km emisii CO2, deoarece producerea hidrogenului prin electroliz? sau prin reformarea gazelor naturale înseamn? consum mare de energie, respectiv grad mare de poluare. În ce prive?te vehiculele plug-in hibride, în teorie obiectivul ar putea fi emis doar în condi?iile în care autonomia strict electric? s-ar cifra la cel pu?in 60 km, iar minimum 50% din utilizarea ma?inii s-ar face în regim strict electric – în practic?, îns?, publicul nu este suficient de educat pentru a privilegia utilizarea nepoluant? a vehiculelor.

Sursa: ecoprofit